Centrul de olari daci de la Medieşul Aurit –
secolele II-III d. Hr.
Proiect realizat în cadrul ediţiei a X-a a Concursului Naţional EUROSCOLA, organizat de BIPE în parteneriat cu MEN, sub titlul generic „Rolul patrimoniului românesc în consolidarea identităţii europene”.
O echipă de elevi de la Liceul cu Program Sportiv Satu Mare coordonată de doamna profesoară de istorie Purdea Mariana şi de doamna profesoară de limba engleză Bodnar Agota, iniţiază şi întreprinde o amplă acţiune de popularizare şi de promovare a sitului arheologic de la Medieşul Aurit – Şuculeu, cel mai cunoscut obiectiv legat de arheologia dacilor liberi, din Câmpia Someşului, şi care depăşeşte cu mult ca importanţă limitele judeţului şi ale României.
Tema aleasă promovează diversitatea culturală, dialogul intercultural şi coeziunea socială, deoarece acest centru industrial dacic se integrează în cultura materială barbară din Europa Centrală, care este caracterizată în această perioadă de fenomene de aculturaţie, manifestate sub forma preluării unor elemente de cultură materială romană.
În urma protocoalelor de colaborare încheiate cu două instituţii culturale importante ale judeţului, Muzeul Judeţean Satu Mare şi Biblioteca Judeţeană Satu Mare, munca elevilor în etapa de pregătire a proiectului este facilitată punându-li-se la îndemână documentaţia necesară pentru a se implica cu succes şi entuziasm în cercetarea propriu-zisă, la faţa locului, la situl arheologic din Medieşul Aurit, unde un grup de arheologi îi aşteaptă şi îi iniţiază în tainele cuptoarelor dacice, iar interviurile cu localnicii vor fi benefice pentru a afla detalii importante despre modul de conservare a sitului dacic de la o generaţie la alta.
Cu tot sprijinul oferit de conducerea Liceului cu Program Sportiv, elevii liceului vor fi adânc implicaţi în acest amplu proiect de campanie de promovare a acestui element de patrimoniu cu o importanţă deosebită în context naţional şi european, având în vedere că ceramica din Medieşul Aurit a devenit cunoscută şi dincolo de graniţele României, ea fiind trimisă şi în laboratoarele din Polonia pentru a fi studiată.
Cu materialele necesare campaniei (un afiş cuprinzând datele campaniei, pliante oferite comunităţii locale, o pictură pe pânză a elementelor de ceramică specifice zonei), publicul va fi informat cu privire la importanţa conservării obiectivelor de valoare istorică.
O prezentarea PowerPoint va fi susţinută în sala multimedia a liceului atât în limba română, cât şi în limba engleză în faţa elevilor, cei care sunt principalii actanţi şi viitoarea generaţie care va avea sarcina deplină de protejare a patrimoniului românesc şi de promovare a valorilor culturale româneşti şi la nivel internaţional, în context european, ca parte integrantă a patrimoniului cultural european.
După susţinerea prezentării, elevii vor avea posibilitatea de a adresa întrebări şi vor completa şi un chestionar pentru a măsura impactul campaniei asupra acestora. Numărul vizualizărilor site-ului şcolii şi ale materialelor postate pe reţeaua de socializare va măsura gradul de interes şi de informare a publicului.
Cooperarea cu mass-media în vederea informării publicului larg, într-un limbaj accesibil, cu privire la stadiul cercetărilor, organizarea de tabere arheologice, respectiv activităţi în aer liber, sunt modalităţi eficiente prin care rezervaţia arheologică poate fi promovată şi pe mai departe.
Echipa de proiect şi împărţirea sarcinilor:
Kiss Viktoria, clasa a IX-a A – documentare şi realizarea materialelor de promovare (design afiş, pictură, pliant)
Pereni Cintya, clasa a IX-a A – documentare şi realizarea materialelor de promovare (design afiş, pictură, pliant)
Opriş Roxana, clasa a IX-a A – documentare şi realizarea materialelor de promovare (design afiş, pictură, pliant)
Cozma Mădălina clasa a XI-a A – documentare, cercetare pe teren, elaborarea prezentării PowerPoint
Schmaus Luis, clasa a XI-a A – documentare, cercetare pe teren, traduceri în limba engleză, prezentare în limba engleză
Pataki Andrea, clasa a XI-a A – documentare, cercetare pe teren, elaborarea materialelor multimedia, prezentare în limba română
Robotin Simone, clasa a IX-a B, cercetare pe teren, interviu cu localnicii
Ziman Raul, clasa a IX-a B, realizarea materialelor de promovare (design afiş, pictură, pliant)
Cuha Darius, clasa a IX-a B, cercetare pe teren, interviu cu localnicii
Ahmad Jasmina, clasa a X- a A realizarea materialelor de promovare (design afiş, pictură, pliant)
Sabou Astrid, clasa a X- a A realizarea materialelor de promovare (design afiş, pictură, pliant)
Szabo Carla, clasa a X- a A realizarea materialelor de promovare (design afiş, pictură, pliant)
Profesori-coordonatori:
Prof. Purdea Mariana- activităţi de documentare şi descriere a obiectivului din patrimoniu
Prof. Bodnar Agota – activităţi de implementare a proiectului de campanile
Profesori- parteneri:
Prof. Mureșan Tudor, realizarea materialelor de promovare;
Prof. Banciu Ligia, realizarea materialelor de promovare și mediatizarea proiectului;
Materiale realizate în cadrul proiectului
Evaluarea proiectului
Centrul de olari daci de la Medieşu Aurit – secolele II-III d. Hr
Titlul proiectului: „ Centrul de olari daci de la Medieşu Aurit – secolele II-III d. Hr”.
Proiectul nostru îşi propune să popularizeze rezervaţia arheologică de la Medieşul Aurit- Şuculeu, în cazul căreia vrem să subliniem contribuţia economică în sectoarele creative şi culturale, rolul în dezvoltarea locală şi regională, dar în acelaşi timp să atragem atenţia asupra provocărilor cu care acesta se confruntă, şi anume presiunile fizice şi de mediu asupra sitului şi traficul ilicit cu bunuri culturale.
Tema aleasă promovează diversitatea culturală, dialogul intercultural şi coeziunea socială, deoarece acest centru industrial dacic se integrează în cultura materială barbară din Europa Centrală care este caracterizată în această perioadă de fenomene de aculturaţie, manifestate sub forma preluării unor elemente de cultură materială romană.
De aceea în acest peisaj apare cu totul excepţional centrul de producţie de la Medieşu Aurit-Şuculeu, care, în stadiul actual al cunoştinţelor, este singurul care a funcţionat în regiune înainte de transferul tehnologic dinspre provincia Dacia.
Aşadar comunitatea de daci din epoca romană a continuat să confecţioneze vase ceramice după tradiţia veche, din epoca Latène.
Atelierele erau specializate pe producţia vaselor pentru provizii de mari dimensiuni, cuptoarele erau masive, aveau diametrul de peste doi metri, cu un perete masiv ce susţinea un grătar. Cuptoarele erau construite în pământ pentru a se elimina pierderile masive de căldură şi aveau în partea din faţă o groapă de deservire de unde se alimenta focul. Vasele erau introduse în cuptor prin orificiul din mijlocul cupolei şi erau arse de aerul cald degajat de foc, fără să fie afumate sau arse, sistemul fiind unul ingenios. Lutul a fost unul de o calitate excepţională, cuptoarele erau amplasate în apropierea unei ape şi a unor păduri, lucru care a permis fabricarea de produse la scară largă.
Indicatorii etnici sunt formele de vase dacice arhaice, modelate cu mâna, cu brâuri alveolate, care au fost aşezate în cuptoare alături de vasele de provizii. Olarii daci deserveau cu producţia lor un spaţiu geografic întins, formele medieşene de chiupuri regăsindu-se chiar şi în locuinţele vandale din perioada războaielor marcomanice.
Cercetările arheologice şi măsurătorile geomagnetice au dus la concluzia că există circa 200 de cuptoare răspândite pe o suprafaţă de cel puţin 22-24 hectare şi este posibilă continuarea lor atât spre sud cât şi spre nord.
Având în vedere numărul cuptoarelor putem spune că este cel mai cunoscut obiectiv legat de arheologia dacilor liberi din Câmpia Someşului, care depăşeste cu mult ca importanţă limitele judeţului şi al României fiind cel mare centru ceramic al Europei barbare din acel timp, argumente ce îi conferă valoare de patrimoniu în context naţional şi european
Dimensiunea europeană a centrului ceramic de la Medieşu Aurit este dată şi de faptul că a avut foarte probabil o contribuţie semnificativă în preluarea roţii olarului de către vandali şi în răspândirea ceramicii produse cu această tehnologie la nord de Carpaţi , până în sudul Poloniei de azi și chiar mai departe.
Acest sit a avut şi o contribuţie economică în sectoarele creative şi culturale deoarece beneficiază de o bogată literatură de specialitate, de atenţie acordată de specialişti prin organizarea unor acţiuni precum taberele de arheologie, activităţi în aer liber, dar şi de o promovare în mass-media care a făcut ca localitatea Medieşul Aurit să fie cunoscută atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, iar turiştii să fie interesaţi să viziteze şi să-şi exprime impresiile chiar şi în mediul online.
Pentru a fi protejată rezervaţia arheologică are nevoie de investiţii, atât pentru acoperirea cupoarelor cu nişte cupole de sticlă, aşa cum se vehiculează prin presă, deoarece acum sunt protejate de traficul ilicit cu bunuri culturale, cu uşi închise cu lacăte şi o plasă de sârmă, cât şi pentru îmbunătăţirea căilor de acces, reactualizarea panourilor de informare şi chiar un ghid permanent pentru vizitatori.
Cooperarea cu mass media în vederea informării publicului larg, într-un limbaj accesibil, cu privire la stadiul cercetărilor, organizarea de tabere arheologice, respectiv activităţi în aer liber sunt modalităţi eficiente prin care rezervaţia arheologică poate fi promovată şi pe mai departe.